Samoilă Mârza, fotograful Marii Uniri de la 1918. A imortalizat, din întâmplare, cele mai importante imagini din istoria României

Samoilă Mârza, cunoscut ca „fotograful Marii Uniri”, ocupă un rol esențial în documentarea unuia dintre cele mai importante momente din istoria României, cel al unirii Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918. Prin fotografiile sale, tânărul fotograf a reușit să imortalizeze, pentru posteritate, evenimentele de la Alba Iulia, contribuind astfel la păstrarea memoriei colective a întregirii națiunii române.

Luptă pe front, se îndrăgostește de arta fotografică

Samoilă Mârza s-a născut pe 18 septembrie 1886, în satul Galțiu, județul Alba. Încă din tinerețe, Mârza a manifestat un interes deosebit pentru fotografie, o artă relativ nouă în acea perioadă.

Și-a perfecționat abilitățile și a început să lucreze ca fotograf, capturând imagini ale vieții rurale și ale evenimentelor locale.

În 1914, la izbucnirea Primului Război Mondial, Samoilă Mârza este mobilizat în armata austro-ungară și luptă pe front. Doi ani mai târziu, când România intră pe câmpul de luptă, Mârza luase calea Italiei, încadrat în serviciul fotografic și topografic al Oștirii.

În acest context, realizează numeroase fotografii care documentează experiențele soldaților și condițiile de pe câmpul de luptă. Capătă experiență, care-i consolidează abilitățile de fotograf și îi oferă ocazia de a-și dezvolta un simț acut pentru detaliu și compoziție.

Vezi și: Eroul care a zburat la -30 de grade pentru a duce actele Unirii de la 1918 în Ardeal. Cine a fost pilotul Vasile Niculescu

Singurul fotograf al Marii Uniri de la 1918

După încheierea războiului, Samoilă Mârza se întoarce în Transilvania și devine martorul celui mai important moment din istoria țării noastre. Nu e invitat, dar merge, de curiozitate să vadă, cu proprii ochi, Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Inima îi bate tare în piept. Gâtul îi este uscat. Sufletul-i respiră patriotism. La 1 decembrie 1918, aproximativ 100.000 de români se adună în cetatea Alba Iulia pentru a proclama unirea Transilvaniei cu România.

Emoțiile îl copleșesc și decide să tragă câteva cadre, ca să aibă la ce se uita mai încolo. Astfel, devine singurul fotograf prezent la cel mai mare eveniment din istoria națiunii române.

Deși nu are acces în sala unde se desfășoară lucrările oficiale, Mârza reușește să captureze câteva imagini esențiale ale mulțimii adunate și ale atmosferei entuziaste de la Alba Iulia.

Samoilă Mârza face cinci fotografii, dintre care trei sunt cu mulțimile venite, iar două cu dr. Aurel Vlad și episcopul greco-catolic de Gherla, dr. Iuliu Hossu, care lecturează Actele Unirii, în fața Marelui Sfat Național.

Vorbim, așadar, despre singurele imagini care documentează vizual evenimentul, fiind de o importanță istorică inestimabilă.

Furnizor al Casei Regale, preferatul Regelui Ferdinand I

Fotografiile realizate de Samoilă Mârza la Marea Unire sunt utilizate, ulterior, în diverse publicații, devenind simboluri ale unității naționale.

În anul 1919, Mârza publică fotografiile într-un album numit ”Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri” și trimite exemplare către mai multe personalități, printre care premierul Ion C. Brătianu, preşedintele Consiliului Dirigent Iuliu Maniu, istoricul Nicolae Iorga și generalul francez Henri Mathias Berthelot.

Berthelot îi oferă lui Samoilă Mârza un abonament de călătorie pe toate liniile căilor ferate franceze. De asemenea, delegația română plecată la Conferinţa de pace de la Versailles prezintă fotografiile Unirii ca dovadă a dorinței clare exprimate de popor.

Albumul ajunge în mâinile Regelui Ferdinand I, care-i trimit o scrisoare de felicitare lui Samoilă Mârza, invitându-l pe fotograf să devină furnizor al Casei Regale.

Din această postură, fotograful a imortalizat, în anul 1919, vizita Regelui Ferdinand la Alba Iulia, Abrud şi Câmpeni, iar în 22 octombrie 1922, a surprins în imagini încoronarea Regelui Ferdinand și a Reginei Maria.

Pozele sunt incluse în albume și cărți de istorie, folosite pentru a ilustra momentul de cotitură în istoria României. După Unire, Mârza continuă să practice profesia-i cea dragă, capturând imagini ale vieții cotidiene și ale peisajelor din Transilvania.

Viața de după Unire

După Marea Unire, Samoilă Mârza a continuat să trăiască în Transilvania, dedicându-se pasiunii sale pentru fotografie.

Deschide un atelier fotografic în Alba Iulia, unde lucrează până la sfârșitul vieții sale. De-a lungul anilor, reușește să capteze frumusețea lumii în cadrele sale, documentând viața și tradițiile locale, contribuind la păstrarea patrimoniului cultural românesc.

În 1967, Samoilă Mârza se stinge din viață, lăsând în urmă o moștenire fotografică de neprețuit. Fotografiile sale de la Marea Unire rămân mărturii vizuale ale unui moment crucial în istoria României, fiind studiate și admirate și în zilele noastre.

În ciuda rolului crucial pe care-l joacă în documentarea Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, fotograful capătă abia post-mortem recunoașterea oficială și consacrarea deplină, odată ce importanța imaginilor sale sunt pe deplin apreciate de istorici și de publicul larg.

Vezi și: Au finanțat Marea Unire din banii lor, ca apoi să fie întemnițați de comuniști: povestea tragică a înfăptuitorilor Marii Uniri de la 1918

Samoilă Mârza, fotograful Marii Uniri, joacă un rol esențial în imortalizarea unui moment istoric de importanță națională.

Prin dedicarea sa față de arta fotografiei și prin talentul său de a surprinde momente esențiale, Mârza a asigurat că evenimentele de la 1 decembrie 1918 vor fi păstrate în memoria colectivă a românilor.

Moștenirea sa continuă să inspire generații de fotografi și istorici, oferind o fereastră către trecutul glorios al României.